
O obligațiune este un instrument de investiții, în timp ce un dividend se referă la venitul obținut prin deținerea acțiunilor. Cunoașterea diferențelor vă poate ajuta să alegeți tipul de risc pe care doriți să îl faceți, perioada de investiție, tipul de venit pe care preferați să îl câștigați și frecvența plăților pe care doriți să le primiți.
Active vs. Venituri
Contabilii și colectorii de impozite guvernamentale clasifică de obicei obligațiunile ca un activ, însă clasifică dividendele ca fiind o altă formă de venit. Titlurile de obligatiuni dobandesc obligatiunile ca o forma de investitie. Un dividend nu este considerat o investiție per se, ci este venitul rezultat din investirea în acțiuni.
Proprietar vs. creditor
Dividendele se referă la o cotă de proprietate, în timp ce obligațiunile se referă la o miza creditorului. O persoană care primește un dividend este un acționar al unei societăți, iar acționarii dețin o participație deținută în societatea emitente. Municipalitățile, guvernele, companiile și instituțiile financiare emite obligațiuni pentru a strânge fonduri. O persoană care deține o obligațiune nu deține o participație deținută în societatea sau entitatea care a emis obligațiunea, dar este considerată creditor.
Venitul câștigat
O investiție de obligațiuni generează un venit cu rată fixă denumit rată de cupon, în timp ce un dividend este un venit cu rată fluctuantă generată de o investiție în acțiuni. Obligațiunile sunt numite adesea o garanție cu rată fixă; mulți consideră că acestea sunt mai puțin riscante, deoarece veniturile provenite din obligațiuni nu fluctuează mult pe baza schimbărilor economice. Investitorii achiziționează acțiuni în speranța de a primi o parte din profiturile corporației sau din dividende. Dividendele nu sunt fixe; suma pe care o primește un acționar depinde în întregime de rentabilitatea companiei.
Maturitate și plată
Data scadentă pentru plata sumei împrumutate se numește data scadenței obligațiunilor; perioada de timp până la data scadenței este denumită termen de obligație. Obligațiunile câștigă dobândă anual, iar în Statele Unite, dobânzile sunt plătite în mod semestrial. Stocurile, în general, nu au o perioadă de scadență și pot fi păstrate atâta timp cât există o societate emitente. Dividendele obținute din acțiuni sunt distribuite numai după ce consiliul de administrație al corporației declară cât de mult (și când) profiturile pot fi distribuite.




